Acasă Eveniment Complotul generalilor. Planul pus la cale de Militaru si Mazilu pentru a...

Complotul generalilor. Planul pus la cale de Militaru si Mazilu pentru a pune capat rezistentei si atacurilor comando

652
0
complotul-generalilor.-planul-pus-la-cale-de-militaru-si-mazilu-pentru-a-pune-capat-rezistentei-si-atacurilor-comando
Timp de lectura: 6 minute

Procesul Ceausestilor, care a avut loc pe 25 decembrie 1989, la Unitatea Militara 01417 Targoviste, acolo unde erau retinuti Nicolae si Elena Ceausescu, a incalcat atat codul de procedura penala, cat si normele juridice.

Executia in graba a celor doi este “opera FSN si a centrului de putere din Armata”. Pe de alta parte, fara executia Ceausestilor, declara Andrei Ursu, istoric si cercetator CNSAS, razboiul diversionist si pierderile de vieti omenesti ar fi continuat.

Seful Securitatii Iulian Vlad avea nevoie de acest razboi al diversiunii, pentru ca, in cazul in care Ceausescu ar fi revenit la putere, generalul isi asigura astfel spatele. La intrebarea a cui a fost opera procesului si executarii Ceausestilor, Andrei Ursu declara ca “Procesul Ceausestilor a fost opera conducerii FSN-ului si a armatei in acel moment, factorii organizatorici cheie fiind Victor Atanasie Stanculescu si Gelu Voican Voiculescu. Insa conotatia intrebarii, referitoare la motivatia procesului – asa grabit, incalcand codul de procedura penala si alte norme juridice, merita un raspuns mai complex.”

Razboiul zvonurilor, diversiunea mediatica si psihologica

Planul de preluare al puterii din mainile revolutionarilor a presupus punerea in scena a diversiunilor, chiar daca aceasta a insemnat si pierderi omenesti. Andrei Ursu declara ca “Trebuie sa ne reamintim atmosfera acelor zile (cam uitata de multi “analisti”). Contextul procesului este dominat de frica conducerii FSN, a armatei, si a revolutionarilor adunati in fata “obiectivelor” cheie / centrelor de putere, de atacurile teroriste din acele zile si, mai ales, nopti.

Practic intreaga noua conducere se baricadase la MApN inca din seara zilei de 22, in urma focurilor de arma de la CC, dar si a stirilor din tara. Zvonurile – multe transmise catre si prin televiziune, dar si prin alte mijloace – telefoane directe, radio – constituiau diversiunea mediatica/psihologica. Conform planului luptei de rezistenta a Securitatii, aceasta diversiune era menita sa amplifice efectele diversiunilor militara si electronica. Toate trei s-au declansat pe 22 decembrie, dupa fuga dictatorului (“sa organizeze rezistenta” la Targoviste, conform marturiilor).

Se tragea disimulat, soldati impuscati in cap

Foarte multe unitati militare din puncte cheie (aflate pe “caile de evacuare”, in special unitati CAAT – apararea anti-aeriana) s-au aflat sub un tir de hartuire, sau de “gherila”. Se tragea sporadic, din puncte diferite, in general foc cu foc, disimulat, mai ales in timpul nopti. Se tragea insa cu precizie. Nu au fost multe victime printre militari, dar dintre acestia, multi erau loviti in cap. Nu a fost un atac frontal, conventional, care sa incerce ocuparea unitatilor. Nici nu ar fi fost posibil. Atacatorii erau evident in numar mic. Si nu aveau tancuri si alte guri de foc masiv. Aveau insa echipament sofisticat, cu dispozitive de ochire pe timpul noptii, pe care armata nu-l avea. Scopul era evident de a crea panica. Lucru care s-a produs.

Diversiunea radio-electronica cu tinte false pe ecranele radar

In paralel, diversiunea radio-electronica a creat tinte false pe ecranele radar ale unitatilor de radiolocatie. Dand impresia unui atac aerian iminent, cu forte superioare. Foarte putine astfel de tinte s-au materializat, si s-a dovedit ca erau in general un fel de baloane (tinte simulate).

Dar toate acestea au creat o stare de panica profunda in randul noii conduceri a armatei. Sentimentul dominant era plutonul de executie (sau “sinuciderea” in stil Milea) in cazul revenirii lui Ceausescu si a Securitatii la putere.

Iulian Vlad si Stefan Gusa, jucau la doua capete

Incepand din 22 la CC, Iulian Vlad (si alti sefi de directii DSS, in special Ardelean), dar si Gusa (un apropiat al lui Vlad) au jucat la doua capete. Noua conducere a FSN si a Armatei au intuit (si unii, au stiut) ca Vlad&comp cunosteau si chiar coordonau lupta de rezistenta. De aceea, pe 23 dimineata, i-au somat sa vina la M.Ap.N. Acolo, Brucan in primul rand, si apoi Militaru, i-au suspectat din ce in ce mai mult. I-au confruntat cu teroristii prinsi (care erau securisti, cu legitimatii cu tot). In consecinta, treptat, pe 23 si 24 decembrie, noua conducere i-a indepartat pe Vlad si Gusa de la telefoanele operative din M.Ap.N”.

Iulian Vlad avea nevoie de diversiune pentru cazul in care Ceausescu revenea la putere

Potrivit lui Andrei Ursu, diversiunea era necesara pentru ca Iulian Vlad vedea “lupta de rezistenta” un avantaj in cazul in care Ceausescu ar fi revenit la putere. “Dar lupta, odata amorsata, nu putea fi usor oprita. Asta era chiar unul din principiile luptei: gradul de independenta, dedicatia pentru obiectiv, pregatirea pentru “sacrificiul suprem” pentru Comandantul Suprem. (Vlad probabil vedea lupta de rezistenta si ca un avantaj pentru el, chiar daca Ceausescu nu ar fi revenit: oferea posibilitatea “indispensabilitatii” sale, a lui Vlad, dar si mijlocul ca unitatile Securitatii sa ramana, cel putin pentru o vreme, “in control”, in posesia depozitelor secrete de arme si muntii, a dosarelor, si altor mijloace de santaj si amentintare).”.

Militaru ii trimite lui Ceausescu doza de insulina, dictatorul era diabetic

Ceausestii erau detinuti la UM 01417 din Targoviste. Procesul trebuia sa aiba loc, a fost conditia pusa de Iliescu, chiar daca se luase hotararea executarii celor doi. Andrei Ursu precizeza ca “Pana in acel moment, Iliescu ar fi preferat un proces in regula al lui Ceausescu. A spus-o. Brucan, Voican Voiculescu, Militaru si Stanculescu l-au sfatuit insistent ca Ceausescu trebuie executat cat mai repede. Militaru (pe care Iliescu il numise inca de pe 23 drept ministru al Apararii, datorita suspiciunii pe care o avea fata de Stanculescu) ar fi vrut si el, initial, un proces cat de cat legal. Militaru i-a trimis lui Ceausescu – care era diabetic – doza de insulina la Targoviste (o dovada in plus ca n-a vrut un asasinat)”.

Cat timp Ceausestii erau in viata, lupta de rezistenta a Securitatii nu va inceta

“Dar si Militaru si Mazilu au inteles curand ca atata vreme cat dictatorul este in viata, lupta de rezistenta si eventualele atacuri de comando nu vor inceta. Ambii Stanculescu si Voican Voiculescu fusesera informatori ai Securitatii, iar Mazilu fusese (e drept, cu ani in urma) sef al scolii de Securitate de la Baneasa; este foarte posibil ca acestia sa fi stiut de planul respectiv (Mazilu tocmai iesise din arest la Jilava; el era in acel moment un disident declarat, redutabil, prin rapoartele la ONU despre incalcarea drepturilor omului de catre Ceausescu).

Citeste si https://ziare.com/social/revolutia-din-1989/unde-au-fost-tinuti-sotii-ceausescu-in-timpul-arestului-de-la-targoviste-1652631

Brucan si Militaru (care fusesera anchetati de Vlad, respectiv Postelnicu, in anii ’80) probabil ca au intuit planul luptei de rezistenta, stiind destul de bine si psihologia dictatorului. Pentru toti mai exista in acele zile si spectrul sa fie loviti de lunetisti. Pentru Stanculescu, Hortopan, Voinea (comandantul armatei I si seful lui Kemenici, comandatul garnizoanei Targoviste), alternativa – in cazul restaurarii lui Ceausescu la putere, cum spuneam, era plutonul de executie”.

Citeste si https://ziare.com/vlad-voiculescu/ministrul-sanatatii/ce-a-facut-vlad-voiculescu-in-mandatul-precedent-si-ce-proiecte-a-pastrat-1652534

Militarilor implicati in detinerea Ceausestilor le era frica de ofiterii de contrainformatii

Atmosfera era infernala la UM 01417 Targoviste, militariilor le era frica ca erau ascultati in timp ce vorbeau la telefon, comunicau cifrat. Andrei Ursu descrie atmosfera acelor zile: “Iar perceptia posibilitatii eliberarii lui Ceausescu de catre forte ale Securitatii / luptatori din rezistenta – era pregnanta, permanenta in acele zile. Tuturor militarilor implicati direct (Stanculescu, Militaru, Voinea, Kemenici) le era frica ca erau ascultati in timp ce comunicau la telefon. Vorbeau cifrat despre Ceausescu.

Le era frica de CI-istii (ofiterii de contrainformatii, ai directiei a IV-a a Securitatii, care proiectau in general o putere net superioara comandantilor unitatilor respective), si de eventualele echipe de comando infiltrate la M.Ap.N. si mai ales in unitatea din Targoviste unde Kemenici ii tinea pe Ceusesti. Dar si in unitatile MI si chiar de armata din zona. Unitatea lui Kemenici (de aparare anti-aeriana), desi aparata si de alte forte, redutabile, ca si la M.Ap.N. – blindate, tancuri – era atacata noapte de noapte, in acelasi mod ca celelalte unitati din tara. Ca si M.Ap.N.-ul. Inclusiv in noaptea de 24-25″.

“Amestecul sovietic”, propaganda Securitatii

Frica conducerii FSN si a celei militare ca Ceausescu sa fi revenit la putere era foarte mare deoarece ar fi insemnat ca “ierarhia respectiva nu numai ca si-ar fi pierdut puterea, dar cu siguranta si viata”. Din acest motiv au hotarat sa-i faca un proces de forma si sa-l execute cat mai repede.

Cat despre teoria “amestecului sovieticilor”, Andrei Ursu precizeza ca “nu am gasit nici o proba credibila in acest sens. Ideea acestui amestec (pornita de la Ceausescu) a fost propagata de Securitate, tot pentru auto-disculpare (aceasta cunoscand foarte bine, ca si Ceausescu, sentimentele anti-sovietice, de altfel explicabile si justificate, ale romanilor)”.

FSN si Armata i-au executat pe Ceausesti de frica Securitatii

Andrei Ursu precizeza ca lucreaza la volumul al doilea al cartii “Tragatori si mistificatori, Contrarevolutia Securitatii in decembrie 1989”, alaturi de Roland O. Thomasson, coordonati de Madalin Hodor. “Am adunat un material probator inca mai extins. Concluzia este aceeasi: Ceausestii au fost sumar judecati si executati, cu incalcarea normelor juridice, pentru ca noii conduceri a FSN/Armata i-a fost frica de: posibilitatea readuceri dictatorului la putere (printr-o actiune de comando /diversiune /lupta de gherila urbana /infiltrare de catre fortele Securitatii; inclusiv de posibilitatea sa fie asasinati ei insisi de lunetistii care actionau in acea lupta), si lupta respectiva, in sine, care crea victime si panica in randurile populatiei si ale armatei. Lupta de rezistenta s-a redus dramatic dupa difuzarea filmului executiei Ceausestilor”.

Citeste si https://ziare.com/social/revolutia-din-1989/25-decembrie-1989-procesul-ceausestilor-si-executarea-1652463


Articolul precedentAl doilea cutremur produs în România, în aceeași zi. Ce magnitudine a avut
Articolul următorMarcel Ciolacu anunță că sunt probleme cu constituirea Parlamentului, pentru că un deputat a fost confirmat cu noul coronavirus