Acasă Administrație Contabil care a stat degeaba la puscărie 3 ani, despăgubit de judecătorii...

Contabil care a stat degeaba la puscărie 3 ani, despăgubit de judecătorii clujeni cu 400.000 de lei

325
0
Despagubiri conditii penitenciar
Despagubiri conditii penitenciar

Un contabil condamnat la închisoare pe nedrept a câștigat un proces în instanțele clujene în care statul român este pus să plătească daune de aproape 400.000 lei. În cererea de chemare în judecată el a cerut daune de aproape 1,5 milioane euro. Emil Fărcaș a stat în spatele gratiilor 825 de zile și, după ce dosarul a fost rejudecat de trei ori, în final a fost achitat.

În 2002, Emil Fărcaș a fost arestat preventiv și, ulterior, condamnat la pedeapsa închisorii cu executare pentru infracțiunea de înșelăciune. La data respectivă era contabilul unei firme și a primit o citație de la poliție  pentru a se prezenta la o audiere. După audiere a fost reținut pentru 24 de ore, după care s-a dispus arestarea preventivă pentru o perioadă de 5 zile, care au fost prelungite cu încă 25 zile, iar în final a ajuns să stea în arest preventiv pentru o perioadă de un an, o lună și douăsprezece zile.

După această perioadă, a fost condamnat la 3 ani pentru înșelăciune în convenții cu consecințe deosebit de grave, iar curtea de Apel București i-a mai majorat sentința cu 4 luni.

Potrivit dosarului, Fărcaș a fost ” arestat preventiv și încarcerat în cauză pentru o perioadă totală de 825 de zile, în perioadele 18 mai 2002 – 29 martie 2004 (683 zile), 20 februarie 2006 -03 martie 2006 (13 zile) și 11 octombrie 2007 – 15 februarie 2008 (129 zile). La data de 15.02.2008 am fost liberat condiționat cu un rest de 397 de zile”.

În cadrul procesului a mai fost condamnată o persoană, Pațachi I., acuzată tot de înșelăciune. Însă, după ce a contestat condamnarea, judecătorii de la Curtea de Apel București l-au achitat.

Astfel, în același dosar doi inculpați au primit în apel verdicte diferite, chiar dacă ambii au fost acuzați de aceleași fapte de înșelăciune.

Judecătorii din procesul de apel făcut de Pațachi au constat că ”instanța a reținut faptul că în mod greșit au fost condamnați Pațachi I. și reclamantul Fărcaș Emil, constatând că nu poate fi angajată răspunderea penală, nefiind vorba de săvârșirea unei infracțiuni, ci despre neexecutarea clauzelor unui contract”.

Fărcaș a făcut o cerere de revizuire, iar dosarul a ajuns să fie rejudecat de 3 ori! În final, judecătorii au admis că omul a stat degeaba în închisoare pentru aproape 3 ani!

Republica procurorilor

După obținerea acestei sentințe, Fărcaș a dat în judecată statul român, prin Ministerul de Finanțe, și a cerut 146.926 euro pentru daune materiale produse prin eroarea judiciară constând în arestarea preventivă și condamnarea nelegală a reclamantului la pedeapsa cu închisoarea de 3 ani și 4 luni, și 1.200.000 euro cu titlu de daune morale produse prin aceeași eroare judiciară

Astfel, s-a aflat că dispoziția de arestare preventivă a fost dată de un procuror, și nu de un judecător, așa cum prevede legea.

De asemenea, măsura de arestare preventivă nu a fost motivată în concret, apreciindu-se doar că lăsarea în libertate a subsemnatului ar prezenta pericol pentru ordinea publică.

”Nu au fost prezentate argumentele concrete raportat la situația reclamantului care să conducă la concluzia necesității privării de libertate. Pentru justificarea necesității privării de libertate nu este suficient să se țină cont de gravitatea faptei imputate, ci este necesar să se stabilească periculozitatea presupusului infractor, ținând cont de antecedentele sale, de situația sa familială și socială și alte elemente ce țin de persoana suspectului sau inculpatului. Nu aveam antecedente penale, eram absolvent de studii superioare și câștigam venituri din activități independente, fiind expert contabil; în plan personal, aveam o familie, fiind căsătorit și având în întreținere un copil minor.”, arată Fărcaș.

Poveste demnă de Kafka

În 2002, clujeanul Emil Fărcaș ținea contabilitate la mai multe societăți comerciale, printre care și o firmă din Teleorman, SC Agromar. Fără să fie făcută vreo plângere penală împotriva lui, polițiștii din Teleorman, împreună cu un ofițer din IPJ Cluj și un reprezentant de la Agromar Brânceni S.R.L., Găvănescu Aurica, s-au deplasat la locuința reclamantului, unde se afla doar fiul minor.

”Atitudinea intimidantă, abuzivă și de forță a ofițerilor de poliție 1-a speriat pe copilul minor (6 ani) care a dezvoltat o stare de anxietate marcată, pe fondul căreia au survenit o serie ticuri nervoase ce nu au putut fi tratate până în prezent”, arată dosarul.https://googleads.g.doubleclick.net/pagead/ads?client=ca-pub-7834885023811480&output=html&h=280&adk=1975304881&adf=963217627&pi=t.aa~a.1799628905~i.40~rp.4&w=696&fwrn=4&fwrnh=100&lmt=1615009819&num_ads=1&rafmt=1&armr=3&sem=mc&pwprc=3491666559&psa=1&ad_type=text_image&format=696×280&url=https%3A%2F%2Fgazetadecluj.ro%2Fjudecatorii-clujeni-despagubesc-cu-400-000-lei-un-contabil-care-a-stat-arestat-degeaba-aproape-3-ani%2F%3Ffbclid%3DIwAR3h-o-GHqE7iwE0Chvv96d5YAoWyORLul7fjlLfZliNNTUVKqIEK42Q_UE&flash=0&fwr=0&pra=3&rh=174&rw=696&rpe=1&resp_fmts=3&wgl=1&fa=27&adsid=ChAIgMqHggYQ6omY456wvvZyEksAa2itG0woA2j0TEKQuWX6N8lCX_iPgPqoWj4A0yZYxF7ek7cH2Hgo1iBF4-z7uAg3GviiaF29QIEmfvggv4YT8PzcjWJGWUtOFCs&uach=WyJtYWNPUyIsIjExXzJfMSIsIng4NiIsIiIsIjg5LjAuNDM4OS43MiIsW11d&dt=1615008920637&bpp=3&bdt=1872&idt=3&shv=r20210303&cbv=r20190131&ptt=9&saldr=aa&abxe=1&cookie=ID%3D95355b0b6a66e6e9-220bfb301bb90050%3AT%3D1604133615%3ART%3D1604133615%3AS%3DALNI_Mb0MojEbv64a7SyrkfEgT45JwBeoA&prev_fmts=728×90%2C324x250%2C0x0%2C728x90%2C696x280%2C324x250&nras=3&correlator=5325977822033&frm=20&pv=1&ga_vid=302753273.1543471961&ga_sid=1615008920&ga_hid=1020648448&ga_fc=0&u_tz=120&u_his=1&u_java=0&u_h=900&u_w=1440&u_ah=900&u_aw=1440&u_cd=24&u_nplug=3&u_nmime=4&adx=179&ady=3286&biw=1425&bih=764&scr_x=0&scr_y=231&eid=31060288%2C44736525%2C21066923&oid=3&psts=AGkb-H_gFgoEuMhVmvFU0qcVVS_NE-DAjdGtRuRXaRHu7VnxXpCC7V35szsjs8XL57Lnvk8DCQNK8AjV-VMF%2CAGkb-H_3NMueVIBcd_gNASUB_3DFRbpuB6XsSyDw_ka13Wb8YSr3l4gZkfQIf843qwAawAZa0nQqo8Cu9RGCBw%2CAGkb-H_JviSkag6xY_z6-Y-JZ33_oqzJCXJov22CHBY-UaP9rCdZol2UEgJxTYL_NaUZTZyw_IoXEdzCV_Y%2CAGkb-H-0_eqm8ALfw2LwOnT4_ZfLl4dFn0B_7pzJADg6pOwydIZHv10ueBM2p97HlEAvN9xQGlqnryzmeqw&pvsid=4204184652174259&pem=739&ref=https%3A%2F%2Fl.facebook.com%2F&rx=0&eae=0&fc=384&brdim=0%2C0%2C0%2C0%2C1440%2C0%2C1440%2C900%2C1440%2C764&vis=1&rsz=%7C%7Cs%7C&abl=NS&fu=8320&bc=31&ifi=7&uci=a!7&btvi=4&fsb=1&xpc=z3lDyvRM6f&p=https%3A//gazetadecluj.ro&dtd=M

Nu le-a fost de ajuns să sperie un copil de 6 ani, astfel că polițiștii au mers la locul de muncă al soției lui Fărcaș, care lucra la Spitalul Clinic Județean de Urgență Cluj. De față cu toți colegii, polițiștii i-au spus femeii că îi caută soțul pentru înșelăciune. ”Acest incident i-a insuflat soției o stare de temere și de rușine, solicitările ofițerilor fiind exprimate în fața colegilor ei. Soția, fiind întrebată de locul meu de muncă, le-a comunicat ofițerilor că este vorba despre Societatea Hanna Instrument SRL”, o firmă la care Fărcaș ținea contabilitatea. Nici acolo nu l-au găsit așa că au început să facă presiuni asupra colegilor de muncă care le-au transmis că omul se află la alt sediu al firmei.

La scurt timp după aceea, mama reclamantului a suferit un atac vascular cerebral și un infarct miocardic, fiind profund afectată de amenințările și tulburările cauzate de reprezentanții societății Agromar Brânceni S.R.L. și de ofițerii de poliție. În urma atacului vascular cerebral mama reclamantului a rămas paralizată definitiv.

Trebuie menționat că, la momentul respectiv nu era nicio plângere penală împotriva contabilului. ”Toate demersurile inițiate de doamna Găvănescu Aurica au fost abuzive, fiind realizate în scop de intimidare și cauzând grave prejudicii de imagine reclamantului atât în fața membrilor de familie, cât și în mediul profesional”, se arată în actele de la dosar.

Pe fondul stresului Fărcaș a dezvoltat o afecțiune oculară, diagnosticul acesteia fiind de „dezlipire de retină a ochiului stâng”.

În martie 2002 a fost internat la Clinica de Oftalmologie, Universitatea Semmelweis din Budapesta în vederea intervenției chirurgicale pentru dezlipirea de retină a ochiului stâng. S-a intervenit chirurgical, iar actele medicale cu care a intrat la pușcărie au următoarea mențiune „Față de miopia ochiului drept, respectiv operația pentru dezlipirea retinei, e necesar controlul oftalmologie”.

Condițiile din beciurile domnești ale României

Condițiile prezente în arestul Poliției Teleorman erau deplorabile, circulau șobolani, iar lipsa luminii naturale, precum și efortul fizic pe care trebuia să îl fac urcând și coborând mereu din patul etajat unde avea loc pentru dormit au avut un efect devastator asupra problemelor de sănătate de la momentul acela, respectiv dezlipirea de retină la ochiul stâng.

”De multe ori eram chiar două persoane într-un pat. Exista un recipient de tip găleată în care se făceau nevoile fiziologice, permisiunea la toaletă fiind o singură dată pe zi. În cameră mirosea în permanență a urină și materii fecale. De asemenea, fumul dens de țigară din camera unde eram privat de libertate a avut un efect devastator asupra ochiului recent operat. La toaletă condițiile erau inumane, din baia de tip turcesc ieșeau șobolani, iar pentru a stopa acest fenomen, la finalul utilizării puneam pet-uri din plastic poziționate cu gura în jos. Dușul era deasupra WC-ului și funcționa doar cu apă rece”, arată omul condițiile din pușcărie.

În cursul verii anului 2002 a fost transferat la Penitenciarul Jilava.

”Apa era tot timpul rece și era infestată cu vietăți (mormoloci) și impurități, iar la momentul în care se spăla pe față, inevitabil apa lua contactul cu ochii. Dacă spălam haine acestea rămâneau cu urme, iar vasele, pentru a fi cât de cât curate trebuiau șterse cu două rânduri de hârtie igienică. Mâncarea era de proastă calitate, insuficientă și servită în condiții insalubre. Pâinea era oferită prin vizeta celulei, iar dacă nu ajungeai să o iei, era aruncată pe podea. Pentru că nu primeam tacâmuri, eram nevoiți să tăiem gâtul de la sticlele de plastic pe care le aveam pentru a improviza niște linguri”, își amintește contabilul.

La acestea se adăuga atitudinea terorizantă a celorlalți deținuți. Responsabilul de cameră își impunea respectul prin violențe fizice și verbale și în permanență se foloseau expresii injurioase și apelative insultătoare.

”Pe timpul iernii era foarte frig, se puneau pături în geam pentru a împiedica zăpada să fie viscolită în cameră. Noaptea dormeau bine îmbrăcați pentru că temperatura din cameră se apropia de cea din exterior”.

A urmat transferul la Penitenciarul Gherla, unde în 2003 a fost diagnosticat cu glaucom acut secundar la ochiul drept și, având dureri îngrozitoare, a fost tratat, evident, cu Algocalmin.

Cu o mână îl opera, cu cealaltă vorbea la telefon

”Medicul mi-a spus că voi fi dus la Spitalul Gherla, unde voi suferi intervenția chirurgicală ce se impunea la acel moment. În acea clipă am întrebat dacă s-au mai efectuat acolo intervenții de acest gen, răspunsul fiind negativ, însă în caz de refuz de efectuare a operației în Spitalul Gherla, mi s-a spus că nu voi fi operat în altă parte și aș fi fost nevoit să suport durerea îngrozitoare pe care o aveam. Medicul se consulta în permanență la telefon pe timpul operației cu un coleg, din câte bănuiesc. Operația a fost efectuată în condiții improprii, cu gardienii de față, încălcându-se astfel normele privind asepsia și antisepsia”, mai arată Fărcaș..

Eliberat în pijamale

După ce Penitenciarul Gherla a primit dispoziția de punere în libertate, Fărcaș a fost scos în stradă în pijamele.

”În 3 martie 2006 administrația penitenciarului a luat la cunoștință de existența acestor hotărâri prin care a fost încuviințată întreruperea executării pedepsei și, ca atare, a fost pus imediat în libertate, fiind scos afară în frig, seara la ora 19:00, deși era îmbrăcat doar în pijama și nu avea bani pentru a se întoarce acasă. A avut noroc că avea o cartelă telefonică și am reușit să își sune soția pentru a o încunoștiința de eliberarea sa și pentru a o ruga să vorbească cu un cunoscut să vină după el”, arată dosarul.

Sursa: Gazeta de Cluj