Deputatul AUR de Cluj, Alin Coleșa, a lansat acuzații grave la adresa administrației clujene, comparând situația actuală din sistemul educațional al orașului cu un apartheid modern. Coleșa afirmă că, în ciuda discursurilor despre interculturalitate, diversitate și incluziune, realitatea din școlile clujene este una de segregare etnică.
Educația: un factor decisiv în cunoașterea interculturală
Deputatul AUR subliniază că educația este esențială pentru cunoașterea interculturală și interetnică. Cu toate acestea, susține că administrațiile succesive din Cluj-Napoca – conduse de PNL, UDMR, USR și PSD – au contribuit la segregarea etnică în școli.
“În 1989, în orice liceu sau școală generală cu predare în limba maghiară existau și clase cu predare în limba română. Nu exista nicio unitate de învățământ așa-zis ‘pură’ din punct de vedere etnic,” a declarat Coleșa.
Segregarea începe în 1990
Potrivit lui Coleșa, segregarea a început în ianuarie 1990, când clasele românești au fost eliminate din liceele maghiare. Acesta acuză promotorii separatismului că au considerat alăturarea claselor românești o asociere nocivă, necesară de “purificat.”
Liceele de elită, bastioane ale separatismului
Coleșa a menționat în special patru licee de tradiție maghiară din centrul Clujului – “Apáczai Csere János,” “Báthori István,” “Brassai Samuel” și “János Zsigmond” – unde, spune el, nu mai există clase în limba română de mulți ani. În aceste licee învață aproximativ 3000 de elevi maghiari, care, conform deputatului, sunt crescuți în spiritul separării și necunoașterii inter-etnice.
Apartheid educațional și separatism
Coleșa folosește termenul “apartheid educațional” pentru a descrie această situație, afirmând că segregarea în educație este un element cheie al separatismului care contribuie la necunoaștere, ignoranță și neîncredere între etnii.
“Aceasta este o politică asemănătoare celei aplicate timp de secole în Transilvania, unde românii nu au avut dreptul la educație în limba maternă,” a spus el.
Exemple de succes și soluții propuse
În contrast, Coleșa menționează câteva licee de cartier sau vocaționale – cum ar fi “Onisifor Ghibu,” “Waldorf,” “Sigismund Toduță” și “Colegiul Tehnic de Transporturi” – unde există clase paralele de maghiară și română, și unde rezultatele sunt bune.
Cine sunt vinovații?
Deputatul AUR arată cu degetul spre toți cei care au guvernat și administrat Clujul în ultimii 35 de ani – PNL, PSD, USR și UDMR – acuzându-i de promovarea separatismului și a inculturii.
“Este timpul schimbării,” a declarat Coleșa. “AUR propune școli în care maghiarii să învețe alături de români. Schimbarea e în mâna noastră. Fiți alături de noi, unitatea face puterea!”
Concluzie
Acuzațiile deputatului Alin Coleșa aduc în discuție o problemă sensibilă și complexă a societății clujene: segregarea etnică în educație. Rămâne de văzut cum vor răspunde administrația locală și partidele acuzate acestor critici și dacă vor fi luate măsuri pentru a promova cu adevărat diversitatea și incluziunea în școlile din Cluj-Napoca.
