Anxietatea și depresia sunt două probleme reale cu care se confruntă tinerii din ziua de astăzi. Cei doi ani de pandemie și școala online, din păcate, au afectat și mai mult aceste stări.
Claudia Choirean este cercetător, doctor în cadrul Departamentului de Jurnalism și Media Digitală, psiholog clinician în cadrul Facultății de Științe Politice, Administrative și ale Comunicării și cercetător interacționează zi de zi cu studenți care înregistrează, printre alte stări, manifestări depresive sau anxioase.
„Depresia și anxietatea, dar mai ales depresia, sunt bolile cele mai accesibile la nivelul studenților și sunt boli reale, în cazul în care trec în registru clinic, nu sunt mofturi, nu sunt doar apanaj romanțios, pentru a fi victimizați sau protejați. Sunt suferințe autentice, reale, cu implicații destul de problematice asupra vieții individului.”
Depresia este o dispoziție afectivă, la fel ca și anxietatea, este o stare în care cee ce făceai până acum nu mai pare interesant, tristețea te doboară, nimic nu mai are sens, viața nu mai are sens și adeseori depresia vine cu gânduri de sinucidere. Individul nu mai găsește resurse, motivație să meargă mai departe, nu mai vede de ce să meargă mai departe. “La nivel neuronal se întâmplă niște modificări chimice și dintr-o dată nu mai este el, așa cum se știa înainte. De acolo apare vinovăția, pentru că la nivel de intelect nu e afectat, e afectat doa remoțional. Și se gândește ce nu am făcut bine? Sau nimic din ce fac nu e bine, cea mai des întâlnită replică. Apare vinovăția. Și începe să trăiască în atmosfera această mult timp”, adaugă psihologul.
,,La nivel terapeutic există un screening, există teste ce se dau pentru a verifica dacă omul are un episod depresiv sau are o dispoziție depresivă, adică o stare temporară. În general, stările sunt activate de stresori obișnuiți, de factori pe care îi întâlnește toată lumea, dar venind pe un fond de vulnerabilitate, este mult mai accentuat”.
Care sunt semnele că suntem într-o pasă depresivă?
Depresia și anxietatea sunt stări. Stări. Trec la un moment dat. Depinde foarte mult de implicarea fiecărei persoane, de ajutorul pe care îl are în jur. Semnele că trecem printr-o pasă compulsivă sunt: începe să mănânce compulsiv sau deloc, este trist, nu-l mai interesează nimic din cel interesa. Contează foarte mult prietenii din jur, familia, care vin în sprijinul tău și te integrează în activitățile obișnuite.
Ilinca D. Este studentă în anul III în cadrulFacultății de Științe Politice, Administrative și ale Comunicării și se confruntă și astăzi cu stări de anxietate și atacuri de panică.
,,Mă confrunt cu anxietate din clasa a IX a. S-a instalat odată ce mama a plecat în Anglia și în clasa a X a s-a accentuat din cauza unui profesor. Nu conștientizam ce simțeam sau că aș avea anxietate la vremea aceea. Erau niște emoții foarte foarte puternice, tremuram, îmi ieșiam din fire și îmi venea să leșin. Atunci am conștientizat că am nevoie de ajutor. Am apelat la un specialist destul de târziu, prin anul I de facultate. Este destul de greu să accepți acest lucru. Este foarte greu să accepți faptul că ești bolnav psihic. Și îți apar tot felul de întrebări, ce nu ai făcut bine?, ce ai făcut greșit? De ce ți se întâmplă toate aceste lucruri? Le accept destul de greu și acum. De câtiva ani mă lupt cu atacurile de panică. Am avut chiar și în somn și la volan. Am hotărât anul trecut să fac terapie mai avansată cu un psihiatru, care mi-a dat acest diagnostic. Sfatul meu pentru persoanele care se confruntă cu aceste stări este să consulte un specialist, un psiholog și să ceară ajutor. Nu ești singur”, menționează studenta.
David H. Este fost student al Facultății de Științe Politice, Administrative și ale Comunicării și a trecut printr-o experiența asemănătoare cu depresia în unele momente mai puțin plăcute din viață. „Prima dată când am simțit depresia a fost în urma unei relații de patru ani și jumătate. Era perioada dinaintea venirii la facultate și începuse să mă lovească anxietate când aveam primele întâlniri. Mi-am dat seama că nu este ok, așa că mi-am găsit un job. Eram cu o frică de oameni ” mărturisește el.
Anxietatea este o frică pentru o cauză nedefinită, care poate afecta la nivelul activității pe toate planurile. Atât anxietatea, cât și depresia apar pe toate planurile și se pot observa.
Ce putem face pentru a depăsi aceste episoade de depresie?
,,Sunt câteva măsuri terapeutice la îndemâna tuturor. În primul rând, persoana căzută în depresie, nu trebuie să se înstrăineze. Primul lucru pe care trebuie să-l facă este să stige după ajutor. În cercul de prieteni, în familie, în cine are încredere, iar dacă nu se rezolvă, atunci merge la specialist.
Să avem un program echilibrat, să dormim minimul de ore, somn, odihnă, alimentația sănătoasă, sportul. Îmbinarea activițăților de muncă cu cele de relaxare. Să ne conectăm cu natura. În cazul în care nici una din cele menționate nu funcționează, consultați un psihiatru, el este specialistul” , explică psihologul Claudia Chiorean.
Andreea Jurablea, an II, studentă în cadrul Facultății de Științe Politice, Administrative și ale Comunicării
CITEȘTE ȘI:
Universitatea Babeș-Bolyai a celebrat 441 de ani de tradiție academică
