Doina Cornea a fost unul dintre numele ce au răsunat puternic în Ardeal în perioada anilor 80-90. Aceasta a fost o profesoară universitară, publicistă și disidentă anticomunistă, care a redactat și trimis mai multe scrisori către Radio Europa Liberă între anii 1982 și 1989, militând pentru drepturile omului în contextul traiului din regimul comunist. O mare parte din viața și-a petrecut-o la Cluj, iar cu ajutorul celor de la Create.Act.Enjoy cei interesați de viața acestei femei puternice au putut vizita, duminică, șase iunie, casa memoriala în cadrul unui tur interactiv.
Publicista s-a născut în anul 1929 în Brașov și a decedat în 2018 în Cluj-Napoca, loc unde trăit o mare parte din viața. Casa acesteia se află pe fosta strada Alba-Iulia, numele fiind schimbat în strada Doina Cornea ca omagiu adus eforturilor pe care le-a depus. Pe lângă pasiunea pentru scris, publicista aprecia mult ieșirile în natură, cântatul la pian, dar și pictura. Deși nu era principala ocupație, aceasta a realizat mai multe tablouri ce vor putea fi vizionate în viitor în cadrul unui muzeu special dedicat artei ei.
„Doinea Cornea e cea mai importantă dintre toți!”
În cadrul turului interactiv organizat duminica, cei interesați au putut vizita casa acesteia, dar și să asculte fragmente din interviu-urile date de publicistă despre momentele prin care a trecut. Doina Cornea s-a remarcat prin cele 31 de scrisorile trimise către Radio Europa Libera prin care informa țările din Occident despre adevărata situație din România. Aceste texte I-au adus mai multe consecințe, întreaga familie a ajuns sub ochii securiștilor, iar scoaterea manuscriselor din țară a devenit din ce în ce mai dificilă. Un moment memorabil din viața Doinei Cornea este marcat de efortul depus pentru expedierea peste hotare a trei scrisori. După ce a fost refuzată de mai mulți cunoscuți, femeia iese în centrul Clujului în căutarea unei mașini străine. Norocul I-a surâs și a găsit o mașină înmatriculată pe Belgia. Inițial conducătorul vehiculului fusese sceptic, considerând-o pe aceasta unul dintre oamenii securității pentru că nu se află pe lista deținută de el cu activiștii din România Totuși, acesta accepta să transmită textul, care era ascuns într-o păpușă, dar după ce ajunge la București și ia legătura cu ambasadorul Belgiei află cine era cu adevărat femeia care l-a abordat. „Doinea Cornea, e cea mai importantă dintre toți!”
Acesta se reîntoarce în Cluj ulterior pentru a avea mai multe discuții cu Doina Cornea despre situația dictaturii din România. Întregul eveniment a fost imortalizat într-un film-documentar belgian ce poate fi vizionat pe YouTube sub numele „Dezastrul roșu”.
O altă activitate marcantă la care a luat parte românca s-a întâmplat în anul 1987 când mai mulți muncitori de la o fabrică din Brașov au început o revoltă. Deși, evenimentul a fost rapid estompat de milițieni, Doina Cornea s-a simțit atinsă și a vrut să facă ceva în privința acestei situației. Așadar, s-a hotărât să scrie de mână 160 de manifeste , iar alături de fiul ei, Leontin Horațiu Iuhas, le-a răspândit prin Cluj-Napoca, în special în zona fabricilor. Această acțiune a avut repercusiuni, cei doi au fost ținuți timp de opt săptămâni în arest, fiind eliberați în urma unor presiuni a mai multe persoane din străinătate.
Acestea sunt doar puținele lucruri pe care le-a făcut femeia pentru libertatea țării, iar după decesul acesteia, fiul ei a încercat să păstreze vie amintirea mamei. Leontin Horațiu Iuhas a pus bazele unei fundații ce poartă numele eroinei lui, sperând ca prin aceasta să poată realiza cât mai multe proiecte ce vizează acțiunile și consecințele comuniștilor din România.
Curajul Doinei Cornea inspirație pentru viitoarele generații
Fundația Doina Cornea a luat naștere oficial astăzi, șapte iunie, iar prin intermediul acesteia se va înființa Memorialul Doina Cornea ce va cuprinde următoarele: Casa memorială Doina Cornea, Muzeul de pictură și desen Doina Cornea, Centrul de investigare a crimelor comunismului din România, Muzeul victimelor comunismului din România(ca filială a Muzeului etnografic al Transilvaniei din Cluj), Biblioteca Doina Cornea(ca filială a Bibliotecii Centrale Universitare Cluj), Editura Fundației Doina Cornea și Casa memorială Iulius Filip.
Primăria Cluj-Napoca a cumpărat clădirea în care a locuit publicista cu scopul de a o renova și pregăti pentru a deveni casa memorială cu acces public de vizitare. Aceasta va fi administrată atât de Primărie, cât și de Fundația Doina Cornea.
Cei interesați de activitatea publicistei pot avea acces la o parte din volume ale acesteia. Cu ajutorul fundației, s-au re-publicat „Puterea fragilității” și „ În căutarea Îngerilor pierduți”. În viitor, editura fundației își propune să publice mai multe materiale, printre care și un jurnal al Doinei Cornea.
Articol scris de Maria-Raluca Oniga, anul II, Jurnalism în cadrul FSPAC
CITEȘTE ȘI:
