Acasă Administrație Fiul lui Sever Mureșan, fost acționar al Băncii Dacia Felix, a fugit...

Fiul lui Sever Mureșan, fost acționar al Băncii Dacia Felix, a fugit cum a aflat că a fost condamnat cu executare

491
0
Timp de lectura: 6 minute

Conform site-ului Poliției Române, MURESAN STEPHANE ADRIEN a fost dat în urmărire generală deoarece, ”Împotriva acestuia Tribunalul Brașov a emis la data de 11.08.2023, mandatul de executare a pedepsei închisorii nr. 2065, fiind condamnat la o pedepsa de 3 ani închisoare pentru săvârșirea de infracțiuni la regimul rutier.” 

Adrien Stephane Mureșan a fost condamnat la trei ani de închisoare cu executare FOTO Ioan Buciumar

În urmă cu doi ani, unul dintre fiii milionarului Sever Mureșan, fost acționar al Băncii Dacia Felix prin conturile căreia s-a desfășurat și escrocheria CARITAS, Adrien Stephane Mureșan, lovea cu mașina 12 mașini parcate în cartierul Noua din Brașov, în timp ce se afla sub influența drogurilor. Tânărul și-a motivat gestul prin faptul că se certase cu iubita sa și a vrut să se sinucidă. Acum, Curtea de Apel Brașov l-a condamnat la trei ani de închisoare, cu executare.

În decizia Curții de Apel Brașov se menționează că instanța „condamnă inculpatul MUREŞAN STEPHANE ADRIEN – la pedeapsa de 1 an închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de conducerea unui vehicul sub influenţa alcoolului sau a altor substanţe”.

Pentru că a condus fără permis, Adrien Stephane Mureșan a primit încă o condamnare, de 10 luni de închisoare. Instanța a contopit cele două pedepse și a adăugat la cea principală o treime din a doua, astfel că a rezultat o pedeapsă de un an, trei luni și zece zile de închisoare.

Adrien Stephane Mureșan avea o condamnare mai veche, cu suspendare, de un an, zece luni și 20 de zile de închisoare și se afla în termenul de încercare. Instanța a revocat suspendarea executării primei pedepse și a rezultat o pedeapsă de trei ani, pe care instanța a decis ca inculpatul să o execute.

De asemenea, instanța i-a aplicat inculpatului pedeapsa complementară a interzicerii exercitării pe o durată de 3 ani a dreptului de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcții publice, dreptului de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat, a dreptului de a conduce autovehicule.

Așa tată, așafiu: fuga din fața Legii, obicei de familie

Cât despre Sever Mureșan, tatăl (foto sus), acesta este executat silit și riscă să rămână fără proprietatea din Cluj Napoca aflată pe strada Ploiești, într-o zonă centrală a orașului. În replică, el amenință că va prelua First Bank România, unitatea bancară care a preluat Banca Dacia Felix și care a înaintat cererea de executare. În urmă cu câțiva ani, Sever Mureșan a solicitat în numele Fundației Andrei Mureșanu înregistrarea la OSIM a mărcii Banca Dacia Felix. Acum marca respectivă figurează ca anulată.

În 2009, Mircea Hossu şi Sever Mureşan, acuzaţi că au devalizat Banca Dacia Felix, au fost achitaţi de către judecătorii constănţeni. Potrivit sentinței, Hossu şi Mureşan nu au fost condamnaţi, ci doar au fost puși să plătească o serie de daune și despăgubiri Băncii Leumi, care a achiziționat activele Băncii falimentare Dacia Felix. Ulterior, Leumi a fost preluată, în cascadă, de First Bank România.

Potrivit unui portal pe care sunt afișate executările silite imobiliare, casa de 200 de mp a lui Sever Mureșan este scoasă la vânzare. Potrivit titlului executoriu, Mureșan datorează aproape jumătate de miliard de lei către First Bank România în urma sentinței de condamnare pentru devalizarea Dacia Felix.

El a contestat dispoziția de executare silită, dar instanța nu s-a pronunțat definitiv până acum.

În 2015 Fundația Andrei Mureșanu, condusă de Sever Mureșan, a solicitat înregistrarea la OSIM a mărcii Banca Dacia Felix. Acum marca respectivă figurează ”anulată”. Pe baza acestui act, Sever Mureșan își bazează intenția de a prelua First Bank România în virtutea unei decizii a Băncii Dacia Felix din 1995, când Consiliul de Administrație a decis anularea acțiunilor deținute de Astra Română Capital și Sita Investment. Acum, din acțiunea lui Mureșan transpare faptul că el mizează pe faptul că membrii CA-ului Dacia Felix de acum 30 de ani, nu dețineau, de fapt, calitatea de membri.

În 2009, judecătorii Tribunalului Constanţa au decis ca cei doi să fie achitaţi în cazul fraudării BDF şi, drept penalizări, ei vor trebui să achite către SC Bank Leumi România, unul dintre “puii” BDF, 15.800.000 de lei, 121.001.000 de dolari şi 10.000.000 de franci elveţieni. Astfel, după ce Mureşan şi Hossu au fost acuzaţi că ar fi făcut o fraudă de cîteva sute de milioane de dolari, la valoarea anilor ’90, se poate spune, fără a cădea în derizoriu, că au scăpat basma curată.

Sever Mureşan şi Mircea Horia Hossu au fost trimişi în judecată pentru săvârşirea infracţiunilor de înşelăciune, fals material, uz de fals, folosirea creditului cu rea credinţă şi abuz în serviciu. Potrivit rechizitoriului, în perioada 1993-1995, Sever Mureşan, în calitate de preşedinte al mai multor societăţi comerciale cu sediul în România şi străinătate şi în aceea  de membru în Consiliul de Administraţie al BDF, ar fi obţinut de la această instituţie credite în valoare de peste 1.000 de miliarde de lei cu scopul de a achiziţiona oţel-beton şi de a-l exporta către societatea Cadewel Investment Ltd. din Insulele Virgine. Mureşan era administratorul firmei Cadewel Investment Ltd.

Pentru “acoperirea rambursării” creditelor, Mureşan, în înţelegere cu Mircea Horia Hossu, ar fi întocmit şi folosit documente financiar-bancare false. În raportul Băncii Naţionale a României din aprilie 1996 se arată că grupul de firme SM Invest, condus de Mureşan, datorează BDF 800 de miliarde de lei. Un capitol separat al cercetărilor l-a constituit depozitul BDF la Fondo Sociale Di Cooperazione Europa (Milano-Italia). La acest fond a fost depusă suma de 160 de milioane de dolari, bani transformaţi, la 5 iunie 1995, în obligaţiuni la purtător, aparţinând societăţii Party Pool SA. Conform anchetatorilor, această societate era administrată de Sever Mureşan. În ianuarie 1997, Mureşan şi Hossu au fost arestaţi în acest dosar, dar după câteva luni, din cauza unor vicii de procedură, cei doi au fost puşi în libertate.

Achitarea celor doi a fost posibilă şi cu ajutorul a trei dintre parlamentarii români, mai precis deputaţii PSD, Valer Dorneanu, Florin Iordache și Tudor Mohora, care au modificat Legea nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea şi sancţionarea faptelor de corupţie. Concret, cei trei au introdus, ca o modificare legislativă, Legea nr.69 din 26 martie 2007, care ataca două puncte din actul care trebuia să prevină şi să sancţioneze actele de corupţie. Până să aibă loc modificarea, persoanele care încălcau normele bancare, atât prin achiziţionarea creditelor şi folosirea lor în alte scopuri, cât şi prin alte metode ( nu numai personalul bancar, ci şi clienţii băncii), erau sancţionate prin executare silită, amendă penală şi chiar prin închisoare de la 5 la 15 ani, în urma descoperirii faptei de către organul de control.

În mod normal, Hossu şi Mureşan ar fi trebuit să fie judecaţi după rigorile primei legi, însă în justiţia română, cu ajutorul unui avocat priceput, se poate face rabat de la această regulă, astfel încât faptele de care cei doi au fost incriminaţi să fie judecate după o lege mai blândă, anume cea produsă de Valter Dorneanu, Florin Iordache şi Tudor Mohora. Aceste modificări aduse legii amintite mai sus vor determina  creşterea numărului de fraude şi, implicit, falimentarea băncilor care nu sunt bine închegate pe piaţa autohtonă.

Ca urmare a acestei dezincriminări, instanţele de judecată au pronunţat achitări în peste 50 de dosare penale faţă de inculpaţii acuzaţi că au încălcat legea sau normele de creditare bancară. Motivarea celor trei pesedişti a fost că “normele interne ale unei bănci nu sunt legi sau acte normative prin a căror încălcare să se atragă răspunderea penală. Normele interne ale băncii reprezintă un Regulament intern al băncii, care ar trebui să privească exclusiv banca şi clientul”. Astfel, pe lângă faptul că frauda bancară nu numai că nu este definită în Codul Penal, s-a ajuns în situaţia de a fi chiar dezincriminată anul trecut, printr-o lege dedicată. În momentul de faţă, singurele prevederi care pot pedepsi obţinerea unor împrumuturi ori cărţi de credit în mod fraudulos sunt cele prevăzute de Capitolul III din Codul de Procedură Penală, “Falsul în înscrisuri”.

Conform rechizitoriului, banii nu au fost recuperaţi, iar creditele au fost obţinute şi cu ajutorul lui Mircea Horia Hossu, care a ocupat funcţia de director la Dacia Felix.

Potrivit unor informaţii, Sever Mureşan a devenit acţionar la Dacia Felix prin sprijinul primit de la persoane din cadrul Bancorex, după ce în 1990 şi-a întemeiat firma Paniro Bucureşti, în asociaţie cu Croissant de France. Bancorex a creditat Paniro cu 16,6 milioane franci francezi, iar Sever Mureşan i-a transferat la Banca Dacia Felix din Cluj, sub titlul de contribuţie la capitalul social. Grupul de firme al lui Sever Mureşan a acaparat, astfel, 68% din Dacia Felix. Mureşan a fost predat autorităţilor franceze în mai 2007, fiind acuzat de către anchetatorii francezi de comiterea infracţiunilor de asociere în vederea săvârşirii de infracţiuni, spălare de bani în mod organizat, asociere în vederea săvârşirii infracţiunii de omor, asociere pentru comiterea infracţiunilor de șantaj, fals şi uz de fals.

La începutul lunii mai 2008, Mureşan s-a întors în ţară pentru a declara – în cadrul unei conferinţe de presă – că nu a avut niciun amestec în afacerea Dacia Felix. Mai mult, că banca îi datorează 40 de milioane de dolari. Chiar dacă are de dat bani către Leumi, Hossu a fost acţionar al filialei Leumi Bank din Iaşi, bancă israeliană ce a preluat activele fostei Dacia Felix. Hossu a deţinut societatea clujeană Terra Napocensis, unde a avut o serie de interese şi personajul clujean Ioan Sima, cercetat şi el pentru devalizarea Daciei Felix. În cazul BDF, cu aceleaşi capete de acuzare se află şi alte trei persoane ce au deţinut funcţii de conducere în cadrul instituţiei financiare: Mircea Gileriu, Camelia Letiţia Ciobanu şi Ioan Romulus Taloş.

Procesul în care Sever Mureşan şi Mircea Horia Hossu au fost acuzaţi de înşelăciune în dauna BDF a început la Judecătoria Cluj-Napoca şi a fost strămutat, în aprilie 1998, la Judecătoria Suceava, care a început judecarea în lipsă a lui Mureşan, întrucât acesta era fugit din ţară. După aducerea în România a lui Mureşan, s-a obţinut strămutarea dosarului la Constanţa.

Sursa: Ziar de Cluj

Articolul precedentArgint pentru clujeanul Teofil Voicu la Olimpiada Internațională de Astronomie și Astrofizică 2023 din Polonia
Articolul următorVești incitante: Alina Ceușan va fi gazda celui mai nou show de dating de la PRO TV, “Insula Iubirii”