Modificarea structurii anului școlar, propusă de către Ministrul Educației, a provocat reacții negative din partea elevilor și profesorilor din Cluj.
Anul școlar 2021-2022 va începe în data de 13 septembrie, însă va putea suferi modificări, dacă se va ajunge la un consens între Ministerul Educației, federațiile implicate și Consiliul Național al Elevilor. Sorin Cîmpeanu susține prelungirea anului școlar, pe motiv că acest lucru va contribui la recuperarea materiei care s-a pierdut în perioada în care orele s-au desfășurat online.
Cantitate nu este egal cu calitate
Deși intențiile Ministrului Educației par motivate, mulți dintre elevi nu sunt de acord cu această perspectivă, susținând că aceste schimbări nu vor face decât să provoace mai multă confuzie în programul elevilor.
„Cel mai bine ar fi să revenim la normal. În online nu s-a învățat mare lucru și majoritatea elevilor au probleme în a se descurca în această perioadă, dar nu cred că este o idee bună să se scurteze vacanțele.”, a fost părerea lui Ștefan Chițu, elev în clasa a IX-a la Colegiul de Servicii în Turism Napoca.
„Eu nu sunt de acord cu modificările propuse. Ministrul Educației consideră că prin cantitate rezultă calitate, dar în acest caz nu va fi așa. Un trimestru ar fi relativ scurt și nu se va putea preda oricum prea mult. De asemenea, metoda de evaluare ar fi mult mai dificilă, vom fi nevoiți să dăm mai multe teze, să obținem mai multe note, ceea ce va cauza stres”, a adăugat Mara Pânzaru, elevă în clasa a IX-a la Liceul de Informatică Tiberiu Popovici.
Mai multe schimbări, mai mult stres
Nu doar elevii sunt în același gând, ci și profesorii susțin că modificarea structurii anului școlar va reprezenta un stres în plus, mai ales că aceste schimbări cer un proces de adaptabilitate într-un timp relativ scurt.
„Nu cred că este oportună schimbarea structurii prin revenirea la trimestre, chiar dacă va avea loc o extindere a anului școlar. În cazul revenirii la trimestre, procesul instructiv-educativ ar fi fragmentat de încheierea situației la învățătură și purtare de trei ori și nu de două ori, cum este în prezent. Din aceasta perspectivă se vor induce cel puțin încă două motive de stres: unul pentru elevi (mai multe teze, note, mai multe „întreruperi” scurte numite vacanțe) și celălalt pentru profesori (concentrarea atenției pe procesul de evaluare și nu pe predare-învățare). Este cunoscut faptul că România are printre cele mai puține zile de școală din Europa. Foarte bine că tindem să ne aliniem normelor europene prin extinderea anul școlar, dar nu înțeleg de ce trebuie să revenim, după atâția ani, la trimestre. Pot rămâne semestrele inegale, cu vacanțe programate strategic și eficient”, a explicat Alina Teodorescu, profesor la Școala Gimnazială Octavian Goga.
Predictibilitatea, un element esențial
Ministrul Educației a specificat faptul că orice schimbare care va intra în vigoare va urma un plan prestabilit și va fi anunțată din timp, astfel încât elevii și cadrele didactice să nu fie puși în dificultatea de a se adapta la schimbări mult prea drastice.
„Eu, atât în calitate de dascăl cât și de părinte, mai ales în context pandemic sau post-pandemic, am nevoie de stabilitate, continuitate și de consecvență, măcar în ceea ce privește structura anului școlar: să știu că școala începe în data de și se termină la data de”, a mai adăugat Alina Teodorescu.
Contactați de Gazeta de Transilvania, reprezentanții Inspectoratului Școlar Județean Cluj nu au dorit să comenteze poziția lor cu privire la acest subiect.
Articol scris de Axinte Anca, Studentă în anul II la Jurnalism în cadrul Facultății de Științe Politice, Administrative și ale Comunicării
