Acasă FEATURED Paul Cristian Cordoș, artistul care transmite emoție cu ajutorul sârmei

Paul Cristian Cordoș, artistul care transmite emoție cu ajutorul sârmei

399
0
Paul Cristian Cordoș
Paul Cristian Cordoș

Paul Cristian Cordoș este cunoscut pentru aducerea conceptul de wire art în România. „Art Bending”, o pasiune din care trăiește și surprinde prin autenticitate, simplitate, creativitate, dar și multă muncă.

Paul Cristian Cordoș a început această pasiune în urmă cu 19 ani, când era student, întâmplător,  jucându-se cu un ghem de sârmă, la un prieten acasă. După aceea a început să studieze foarte mult în această direcție, de la egipteni până la Alexander Calder, 1930. Dedicarea și ambiția și le-a demonstrat în timp, participând la ateliere, mergând în țări străine, printre care și Paris și Viena, dar și la concursul național ,,Românii au Talent”, fiind apreciat după mulți ani de studiu și muncă.

Micul Prinț, lucare din sârmă de Paul Cristian Cordoș
Micul Prinț, lucrare din sârmă de Paul Cristian Cordoș

Paul creează tot timpul având și comenzi online, pe site-ul său www.artbending.ro, dar creează și lucrări personale. Pentru asemenea lucrări Paul poate munci și o zi întreagă.

,,Majoritatea lucrărilor pe care le fac sunt pe baza unor comenzi. Am și lucrările personale, individuale, dar 90% vin din comenzi. Acum lucrez la niște creații pentru echipa de handbal de la Clubul Sportiv Dinamo care este la Cluj și un amic m-a solicitat să fac o lucrare pentru doi membri ai echipei. Sunt două portrete din fir continu de sârmă, o lucrare cu un grad mare de complexitate”, mărturisește Paul Cristian Cordoș.

Eu dintotdeauna mi-am dorit să lucrez pentru mine

A studiat în trecut design interior la Şcoala Populară de Artă Tudor Jarda” din Cluj, dar multe lucruri le-a învățat singur, de la ateliere la Paris și de la diferiți artiști stradali. A lucrat de mic, dându-și seama că își dorește să îmbine utilul cu plăcutul, să lucreze pentru el și să investească în pasiunea sa.

,,Eu dintotdeauna mi-am dorit să lucrez pentru mine. La 16 ani am avut un job de vară în Cluj. Și mă  deranja că mă trezeam foarte devreme, la 7 dimineața. Și lucrând acolo, mi-am dat seama că ar fi fain să am un job la care să mă trezesc când vreau eu. Atunci mi-am dat seama că vreau să fac ceva altfel. Terminând liceul și mergând la facultate, te lovești deja de partea aceea ,,copilărie-adolescență-maturitate-viață”. Fiecare își pune cumva niște puncte unde vrea să ajungă, o hartă a progresului personal. Și harta aceasta din câte observ, este tot mai copiabilă, succesul îl numim după anumite standarde, ceea ce, practic ar trebui să fie individual. Dacă pentru mine succesul că stau în vârful muntelui sau este să fiu milionar, asta nu înseamnă că succesul meu este și al tău. Asta mi-am dorit, să îmbin partea asta faină și de care sunt foarte atras cu jobul, cu a crea bani. Și am ajuns aici, dar mi-a luat foarte mulți ani. Și mi-a luat ani pentru că nu aveam acces la informație, nu știam nici marketing, nu aveam nici oamenii pe care îi am acum, era altă eră”, spune artistul.

Asta a fost lupta mea. Dintr-o chestie banală să-i dai valoare aceluiași material.

Materialul cu care lucrează Paul este unul foarte dur și rigid, dar oferă oarecum și o elasticitate. Realizează multe lucrări fără schiță, din memorie și își lasă amprenta în fiecare dintre ele.

,,Una este să scrii tu de mână și alta este să copiezi la xerox. Aici apare greutatea. Ai o viziune mentală, știi o poză, știi cum arată, dar trebuie să aibă și proporția. Foarte multe lucruri le fac din memorie, când am un „Live Bending Show” nu mă pot uita, nu am timp. Și așa iese ceva mai fabulos, dar sunt momente în care nu-mi iese, este absolut normal. Ca și la scris, trebuie să scrii multe foi ca să-ți iasă frazele și să aibă cursivitate”, mai adaugă el.

Paul nu a fost apreciat dintotdeauna să meargă în această direcție, dar nu a renunțat. Și-a dat seama că a fi diferit este un lucru bun și a început să studieze singur pe acest drum.

,,Sunt un tip foarte ambițios. Am cochetat tot timpul cu ideea aceasta de a face artă. Nu am fost niciodată apreciat în direcția asta, de profesori la școală, la lucru manual eram cel mai slab din clasă, la desen eram mediocru, la pictură mediocru, am făcut la Palatul Copiilor modelaj în lut, eram, probabil, printre cei mai slabi din clasă. Am avut o ambiție. Eu am o altă viziune, eu vreau să fac altceva și am început să studiez foarte mult singur. Am și prieteni profesori care predau pe la UAD, pe la Școala de Artă, care fac design, pictori sau graficieni și cu ei m-am consultat foarte mult. Am fost plecat  și la Paris, ateliere acolo unde ,,mi-am făcut mâna”. Practic, ani de zile am studiat. De asta a fost și nevoie poate, să învăț și după să mă pot arunca în direcția asta”, declară Paul.

 Paul Cristian Coroș: „La Paris am fost și prinț și cerșetor

Paul Cristian Cordoș a fost plecat o perioadă în Franța, în Paris, centrul mondial al artei, unde a participat la ateliere, unde s-a descoperit și unde și-a dat seama ce vrea să facă mai departe ca și artist.

,,Am avut o perioadă mai grea. La Paris am fost și prinț și cerșetor. Am dus-o și foarte bine, dar și de pe azi pe mâine. Chiar dacă am stat și perioade foarte scurte de timp, dar voiam să mă integrez  în lumea artistică pariziană. Integrare care s-a produs mult mai târziu, după 15 ani. Și atunci la început voiam, pur și simplu, să fac o declarație artistică, în Franța, în Paris, în special, unde era și încă este un centru mondial al artei. Noaptea mergeam foarte mult pe străzi, eram într-o gașcă de amici și vedeam oameni care puneau graffitiuri, acolo l-am descoperit pe Invader, un tip care face din mozaic diferite forme, forme minimaliste, pixelate. M-a inspirat foarte mult acest om cu curajul lui. 10 ani a tras în viziunea lui și acum 4 ani a trimis prima lucrare de artă în spațiu cu NASA. În Paris lumea caută ineditul. Nu îi interesează ce școală ai terminat sau cine ești. Oamenii caută ineditul și în momentul în care vii cu ceva aparte, lumea se lipește în jurul tău. De fapt, asta se caută. Am avut o buclă tangențială. Am fost puțin acolo, m-am descoperit la Paris și mi-am dat seama ce vreau”, conturează el.

Multe persoane aleg să plece, dar Paul, chiar dacă a fost plecat în străinătate, a ales să se întoarcă în România să spună povești și să transmită emoție prin arta sa într-un mod inedit. În ultimii 10 ani are lucrări trimise în toată țara, a avut expoziții și participări la evenimente în Iași, București, Arad, Sibiu, Cluj, Vama Veche. Foarte multe persoane au început să-l recomande, iar oamenii au început să-i guste stilul de exprimare. ,,Dacă stau acum să mă gândesc, cred că am făcut foarte bine că m-am întors”, adaugă Paul Cristian Cordoș

Dacă muncești, dacă te dedici, dacă simți vibe-ul celui sau celor cărora te adresezi e super

,,Dacă muncești, dacă te dedici, dacă simți vibe-ul celui sau celor cărora te adresezi e super. Se întâmplă lucruri. Artistul niciodată nu a murit de foame. Cred că e mai mult o mantie, o preconcepție. Pentru că și eu am mulți prieteni artiști de vârsta mea, 30-40 de ani, care o duc extraordinar de bine, nu îi interesează să arate prin posesii materiale neapărat cât de bine o duc. Te duci cu o bicicletă, cu niște jeans, no name. Eu sunt independent. Încă nu am cu galerii pe contract, că am paticipat că am expoziții, aia da. Pierzi partea personală”.

Nu mă consider artist. Eu sunt un om pasionat de îndoitul sârmei

Nici nu mă consider artist. Hai să începem de aici. Eu sunt un om pasionat de îndoitul sârmei. Dar sunt atât de pasionat încât dacă am de făcut mâine o lucrare, noapte nu adorm și stau și mă gândesc cum am să fac lucrarea respectivă și cum îmi organizez ziua. Îmbin foarte mult și partea aceasta de managing, am învățat să fiu și PR-ul meu și în relațiile cu clienții, am învățat să fiu și designer, să fiu complex. Să fac un upgrade, să fiu activ pe rețelele sociale, să știu și marketing și practic asta este societatea în care trăiești, idee asta cu artistul neînțeles nu pot să o spun pentru că nu știu cum e. Da, m-a deranjat acum 15 ani, când voiam să vând, să fac bani din asta, să-mi dau demisia de la job, să trăiesc numai din asta și nu reușeam și făceam foarte puțini bani și nu-mi permiteam să mă întrețin din asta. Dar nu m-am șimțit neînțeles, știam că undeva nu fac bine, știam că la mine e vina, nu dădeam vina pe alții”.

Mi-am dat seama ce este esențial în viață

În ultimul an, de când trăim cu acest virus printre noi, viața ne-a luat altă întorsătură, dar a trebuit să ne reorientăm. Paul Cristian Cordoș a fost și el afectat de această perioadă deoarece totul s-a mutat online, dar s-a adaptat.

„Mi-e dor de mine”, lucrare realizată de Paul Cristian Cordoș
„Mi-e dor de mine”, lucrare realizată de Paul Cristian Cordoș

„Automat m-am reorientat, m-am dus foarte mult pe chestii adresate publicului larg, am avut o perioadă 2019, cu foarte multe colaborări, în mediul corporate, festivaluri, mergeam foarte mult acolo și lucram. Am căutat omul care își dorește un eveniment, care se bucură de Micul Prinț sau de un obiect în care își ține obiectele de scris sau de o floare care aduce bucuria. Și am început în direcția aceasta de obiecte mai mici, ușor de plasat, de transportat și au început să se miște lucrurile pe final de an. Au durat câteva luni, am simțit. Anul acesta am lucrat mult mai mult. Dar este o experiență bună. Mi-am dat seama ce este esențial în viață. Eu sunt un tip minimalist, viața mea este minimalistă. Deținând foarte puține obiecte și lucruri, mi-am dat seama că am făcut o alegere bună pentru mine și asta a fost prima. Al doilea, cât de important este să poți să te întâlnești cu un om și să stai de vorbă cu el o oră, ceea ce până atunci nu am realizat. Am crezut că e o chestie ce mi se cuvine, ce ni se cuvine tuturor. După mi-am dat seama cât este de important să te porți fain cu oamenii din jurul tău, pentru că oamenii cu care tu ai avut relații bune, într-un moment din asta s-a întors la mine, cam ce-ți clădești aia ai. Cum îți așterni, așa dormi, cum zicea bunicul, iar în momente grele cum este acum, este ok. Înveți economie, înveți să-ți faci ordine în agenda socială, te bucuri când stai cu cineva la un vin. Lucrurile care sunt importante cu adevărat. Mă bucur de tot ce este important mult mai mult și mi-am optimizat viața”, povestește Paul.

Experiența Românii au Talent

Paul a participat la concursul național „Românii au Talent” în mai 2020, unde a transmis un mesaj plin de emoție și a creat „Îmbrățișarea și sărutul” după Gustav Klimt.

,,Parcă am prevestit ce urma să se întâmple. Noi am filmat în 2019 emisiunea, ce s-a văzut în 2020 în mai. Echipa de la Pro TV sunt niște profesioniști. Tot ce înseamnă producție ei știu ce au de făcut. Am rămas impresionat de mișcarea de trupe, de imensitatea studiourilor, de organizare. M-am mai plimbat puțin prin studiouri prin București și local, am un pic de experiență. Acolo e totul la superlativ. E multă emoție, când sunt sute de oameni în public, oamenii aceea se uită, tu nu îi vezi din cauza luminilor, dar tu îi simți. Sute de suflete și de energii, care vin. Pot să spun că mi-aș da nota 8,50 ca și prestație, puteam mai mult, puteam mai altfel, uitându-mă și eu la videoclip de 30 de ori sau de 80 de ori. Dar a fost o experiență fabuloasă și îmi place, am învâțat multe din ea, am învățat cum să gestionez mai bine emoțiile în fața publicului. Ca și comparație, am avut un Live Bending Show, după Românii au talent filmat în 2019, înainte degretarea stării de urgență, în 8 martie și am avut de finalizat o lucrare pe scenă în fața celor 300 de invitați, nu am avut nici o treabă, să vorbesc cu ei, să interacționez în comparație cu acum 2 ani. În fiecare an mi-am propus să particip cu lucrări în scopuri caritabile la licitație. Am două asociații cu care lucrez în direcția asta, sunt oameni de încredere, ofer lucrarea, oamenii bani, iar banii scopului caritabil. Aș face și mai mult dacă ar fi, îmi place energia și o fac sincer, altfel nu are sens”.

Trebuie doar să ne ascultăm

,,În primul rând, să nu creadă tot ce văd în jur și pe online. Imaginea e una și realitatea e alta. Întoarcerea în tine e cel mai important. Tu care intri în tine și ești conștient de minusurile și plusurile tale, poți să clădești ceva. În rest, fiecare are energia lui pozitivă, numai că mulți o ținem de rezervă. Și să nu mai căutăm validări. Să fim sinceri, noi avem mecanismul în noi și simțim dacă e bine sau dacă nu e bine. Trebuie doar să ne ascultăm”.

Pe Paul îl puteți găsi pe https://www.artbending.ro/ și pe https://www.facebook.com/art.bending

Articol scris de Andreea Ilinca Jurablea, anul I, Jurnalism în cadrul FSPAC

CITEȘTE ȘI:

Interviu cu scriitoarea Bianca Tămaș: „Scrisul m-a scos din foarte multe belele”