Calitatea vieții în Cluj scade odată cu ridicarea blocurilor. Cluj-Napoca este un oraș dinamic din toate punctele de vedere: transport aproape impecabil, locuri de muncă, și școli sau universități bune. Calitatea vieții aici este printre cea mai ridicată dintre toate orașele României, aflându-se mereu în top 3. Însă, doar cei care locuiesc aici pot observa cu adevărat autenticitatea calității, și, pot remarca cum aceasta este într-o scădere din cauza construcției de blocuri în masă și a traficului intens.
„Aproape că nu mai pot merge în niciun loc în Cluj fără să pornesc de acasă înainte cu o oră. Nu, traficul în Cluj este aproape dezastru, iar asta începe să afecteze calitatea vieții aici. În loc să se construiască cartiere noi, la periferie acum 5-6 ani, s-au cumpărat case, s-au demolat, iar după s-au construit blocuri. După care, inevitabil oamenii au cumpărat apartamentele și așa se suprapopuleaza orașul, oribil…”, a mărturisit un clujean.
Zecile de blocuri care au apărut în cartierele existente au agravat mai mult situația. Clujul devine tot mai populat, astfel calitatea vieții începe să scadă. Aceasta este afectată în principiu de trafic. Traficul este problema cu care se înfruntă toți Clujenii zilnic. Pe lângă trafic apare și poluarea, iar ulterior lipsa locurilor de parcare. Este adevărat, acum construcțiile au trecut la periferie, apar cartiere noi, care încet, dar totuși parcă măresc Clujul forțat, într-un ritm rapid.
Calitatea vieții în Cluj: Orașul pare sufocat și sufocant
„Cred că este o situație în care viteza de dezvoltare a orașului – economică și imobiliară în special – depășește previziunile și eficiența reglementărilor arhitecturale și urbanistice”, afirmă Iulia Udrea, arhitect.
Calitatea vieții în Cluj este zilnic influențată de modul de dezvoltare imobiliară și urbană, din momentul în care se dezvoltă construcții care nu au infrastructura urbană necesară în zonă.
Locuințele și birourile nu sunt asigurate cu necesarul real de parcare, astfel trotuarele sunt ocupate de mașini. Spațiile verzi centrale dar și din cartiere sunt tot mai mult convertite în spații urbane cu caracter mineral, iar zonele verzi ce înconjoară orașul nu doar ca nu sunt amenajate pentru a facilita plimbarea și activitățile în aer liber ci sunt și ele locuri vizate pentru a fi cumpărate ulterior de agențiile imobiliare.
„Clujenii sunt obișnuiți în mare parte să fugă din oraș în weekend, sentiment pe care îl am și eu zilnic. Orașul pare sufocat si sufocant”, susține Iulia Udrea, arhitect.
Dezvoltările imobiliare aduc cu sine dezvoltarea și evoluția urbane a unei zone, în general în mod benefic, ridicând calitatea vieții și a spațiilor. Este însă esențială programarea dezvoltării și supravegherea acesteia, pentru a evita inadaptabilitatea urbană a zonei la viața locuitorilor săi, și invers. Clujul este un oraș dezvoltat pe o porțiune istorică îngustă, greu de adaptat urban la mărimea la care se dezvoltă acum „aș zice că este nevoie în continuare să semnalăm fiecare – specialiști, societate civilă, instituții, organizații – toate disfuncționalitățile de care ne lovim zilnic, în speranța că va există în curând un plan real de dezvoltare detaliat, în care vom putea să integrăm fiecare element”, ne spune Iulia Udrea.
La sfârșitul verii s-a mutat un student într-un cartier nu de mult apărut, relativ nou, doar de câțiva ani. Acesta se numește Valea Gârbăului, în spate la Roata Făget, acolo se află zeci de blocuri.
„Când m-am mutat la sfârșitul lunii august aici, blocul de lângă mine nu era terminat, după nici 2 luni, s-a dat deja în chirie și vânzare, iar la parter s-a deschis un magazin. Era necesar… singurul magazin din de aici deși sunt aproximativ 20 de blocuri în această zonă. Acum, la început de an, în fața blocului au început excavatoarele să sape fundația altor blocuri, după 2 luni și jumătate deja fundația este gata. Nu va dura mult până la finalizarea finalizarea acestora, ulterior apariția noilor locatari. Deși blocurile se dublează rapid, trotuarele lipsesc”, afirmă Jozsef, student la litere.
Alexandru Luchiian, un tânăr care a realizat senzori de măsurare a calității aerului din Cluj, susține că poluarea începe să devină mai evidentă la sfârșitul lunii octombrie. Acest fapt este din cauza frigului, pentru că, din ce în ce mai mulți cetățeni ai Clujului încep să folosească centrale pentru căldură, renunță la mersul pe jos folosesc tot mai des mașina personală.
Aerul, încă un factor care influențează calitatea vieții
Un factor natural care influențează această creștere, a poluării, este inversiunea termica. Orașele care se află în depresiuni pe valea unui râu sau intre 2 dealuri precum Clujul, Brașovul și Iașul, poluarea se instalează la nivelul solului și nu se mai produce aerisirea naturală a orașului, curenții de aer neputand acționa din cauza fenomenului de “CAPAC”. Pe lângă stres, aerul poate afecta sistemul reproducător al tinerilor. Studiile arată ca poluarea aerului dintr-un oraș reduce speranta de viata cu până la 2 ani de zile.
„Sigur afectează calitatea vieții. Din ce în ce mai mulți oameni se plâng de bronsite si astm declanșat după mutarea acestora în Cluj-Napoca. Din ce în ce mai mulți copii dezvolta alergii și probleme respiratorii de la varste foarte fragede”, afirmă Alexandru.
Pe măsurătorile efectuate de proiectul Un Strop de Aer, se văd clar diferențe de măsurători între senzorii montați pe bulevardele principale din oraș, și senzorii montați lângă păduri (Feleacu, Salicea sau Valea Garbaului). Factorii umani ai poluării sunt evidenți: mașinile, toate șantierele de construcții care nu sunt amenajate conform, încălzirea cu combustibil lemnos (fumul) și mai puțin centralele de apartament in perioada rece, incendiile de la groapă de gunoi Pată-Rât și ruta avioanelor peste oraș. Această ultimă cauză aduce și o problemă fonică, deoarece mașinile și avioanele care trec peste oraș iși lasă amprenta.
Ameliorarea problemelor este lentă, dar se face ceva, însă este dificil să se remarce o schimbare de azi pe mâine, mai ales într-un oraș cu o dezvoltare atât de spectaculoasă precum Clujul.
„Domnul primar a făcut pași timizi în direcția aceasta, achizitionand o flota impresionantă de autobuze electrice” susține Alexandru.
Pasul următor ar fi ca mașinile administrative să fie schimbate, pe cât posibil, cu mașini electrice. La fel și mașinile care efectuează servicii de curățenie sau mentenanță din oraș. De asemenea se știe că parcurile sunt un ajutor natural , pentru dispersarea aerului poluat, frunzele copacilor fiind de mare ajutor, asimiland CO2 și redând orașelor oxigenul mult dorit.
„Consider că o politică mai verde, precum implementarea unei zile precum vinerea verde, în care să implice cât mai mulți cetățeni, ar da roade și am putea vedea schimbi a calității aerului. Mai multe piste de biciclete și trotinete ar ajuta cetățenii să găsească o alternativă la transportul cu mașinile personale sau a mijlocului de transport în comun”, afirmă Alexandru.
Viitorul este aerul pe care îl respirăm mâine
Articolele de pe blogul Strop de Aer, încearcă să informeze, să conștientizeze, și să schimbe modurile de gândire, tocmai pentru a începe să ne schimbăm fiecare dintre noi ca persoană. Tendința este de creștere a poluării aerului, însă, noi, trebuie să ameliorăm acest factor. „Familiile încep să aibă câte 2-3 mașini, populația clujului crește de la an la an, studenții rămân în oraș, automat și numărul mașinilor sau a apartamentelor, parcurile sunt distruse pentru a se construi cartiere de blocuri” Este nevoie de o viziune clară de la administrația orașului, și de o schimbare a modului de viață pentru fiecare cetățean. „Dacă este posibil în alte țări precum Norvegia sau Suedia, atunci este vorba de educație… se poate și la noi. Este nevoie de timp și speranța”, ne spune Alexandru.
Articol scris de Alexandru Daniel Turdean, Jurnalism, anul II, FSPAC
CITEȘTE ȘI:
