Acasă FEATURED Doi clujeni au părăsit orașul pentru liniștea satului și recondiționează mobilier de...

Doi clujeni au părăsit orașul pentru liniștea satului și recondiționează mobilier de pe vremea bunicilor

2836
0
Cosmin Giurgiu și Lavinia Hagău
Timp de lectura: 7 minute

Cosmin Giurgiu și Lavinia Hagău s-au mutat într-un mic sat din județul Cluj, iar acum, departe de agitația orașului, își petrec zilele bucurându-se de liniște, de aer curat și recondiționând mobilă veche, luată de prin satele din zonă.

La mai puțin de 50 de kilometri de Cluj-Napoca se află satul Văleni, în comuna Călățele. Un sat mic, parcă adormit, în care fiecare locuitor își vede de palma lui de pământ, un sat unde cei aproape 300 de oameni, maghiarii și românii, trăiesc în armonie și respect. Acolo, în sat, pe un deal se află o casă cu ramele ferestrelor verzi. Pentru a ajunge la casă urc câteva trepte din lemn și zăbovesc puțin în poartă, admir satul, văd lumini la ferestre și văd pe dealul alăturat biserica din Văleni, care parcă a fost așezată acolo să protejeze, să vadă întreg satul, să aibă grijă ca nimic rău să nu se întâmple acolo.

Biserica din Văleni

Abia apoi mă uit mai atent la casă, o casă veche, pe care proprietarii au început să o renoveze, având însă grijă să îi păstreze autenticitatea tradițională. E seară. Lumina bucătăriei ajunge pe prispa casei, iar privind pe geam îi văd pe Cosmin Giurgiu și pe Lavinia Hagău, în micul univers pe care și l-au creat la țară, departe de oraș. Pe lângă ei se joacă Caesar, băiatul lui Cosmin. E aprilie, dar iarna încă nu vrea să ne părăsească. Fulgi mari se așează alene pe pământ.

Căsuța din Văleni

„Intră! Fără rușine, haide!”, se aude din casă vocea puternică a lui Cosmin Giurgiu.

Cosmin își face țigări din tutun, iar Lavinia ne pregătește câte un ceai cald. S-au mutat la Văleni în urmă cu mai bine de un an, odată cu începuturile pandemiei și încet au început să prindă rădăcini aici. Însă fiindcă orice lucru important are o poveste, povestea lui Cosmin Giurgiu și a casei din Văleni a început în urmă cu mai mulți ani, din dragoste pentru tradiții, cu un proiect care a ajutat la valorificarea zonei „Țara Călatei”. Cosmin are 42 de ani, este un bărbat înalt, impunător, dar în același timp blând. Lavinia emană bunătate prin fiecare gest. Amândoi au drag de povești.

Țara Călatei, un proiect din dragoste pentru tradiție

Bărbatul se sprijină de spătarul scaunului și începe povestea Țării Călatei, iar Lavinia, cu drag, îl ajută, completând golurile lăsate de trecerea anilor. Caesar, fascinat de faptul că tatălui i se ia un interviu, vrea și el să spună câte ceva și îl lăsăm, fiindcă ce e mai important decât bucuria sinceră a unui copil?

Cosmin de meserie este videograf și pe lângă asta se ocupă de editare, de fotografie, este promotor turistic și cultural, Președintele Asociației pentru Promovarea și Dezvoltarea Transilvaniei și cel care a inițiat proiectul „Țara Călatei”.  A fost mereu atras de tradițiile din zona Transilvaniei, iar în urmă cu câțiva ani a pus bazele unui proiect de care anul trecut a auzit chiar și Principele Nicolae al României.

„Promovare turistică fac încă din anul 2009, dar etnografia a început să mă pasioneze prin anul 2014. Însă am cochetat doar puțin cu ideea, am scris câteva rânduri și am aruncat hârtia într-un sertar. În 2015 am fost extrem de ocupat, aveam un proiect, Vedere de la țară pe Antena 3 cu Adi Ursu, am avut proiectul România de la înălțime, filmări cu drona, tot pe Antena 3, tot cu Adi Ursu. Au fost proiecte mari, am bătut toată România de la un capăt la altul. Apoi, însă, a venit anul 2016 și nu se prevestea niciun proiect. Nu aveam nici bani, nici ocupație. Atunci mi-am amintit de cele trei rânduri pe care le scrisesem în urmă cu doi ani, de Țara Călatei, și am decis să încep să sap, să caut informații despre Țara Călatei. În februarie am început să mă documentez. Problema era că majoritatea bibliografiei pe care am găsit-o era în limba maghiară, foarte complicat! Am luat-o la întrebări pe mama, pe mătușa, care știu maghiară și le-am rugat să îmi traducă. Mai chemam și o vecină, îi dădeam două foi și o rugam să îmi traducă. În limba română am găsit foarte puține informații”, își amintește Cosmin Giurgiu.

De la un proiect din drag cu tradiții, la mesaje îngrozitoare și la apropierea românilor de Țara Călatei

Astfel, informațiile în limba română erau puține, însă Cosmin nu a renunțat. A căutat, a rugat persoane apropiate să îi traducă informații din limba maghiară și, în câteva luni a deschis pagina de Facebook a proiectul, după care a realizat și un site.

„În acel an am fotografiat vreo 65 de sate. Bine, erau generalități. Nu am intrat în detaliile satelor. Mă urcam pe dealuri și fotografiam satul de sus. Mă plimbam prin sate, mai fotografiam porți și case tradiționale apoi mă documentam despre arhitectura lor. În timp ce umblam prin sate mă și documentam”, a continuat bărbatul.

În anul următor, proiectul Țara Călatei a început să se contureze din ce în ce mai bine, așa că au început colaborări cu autoritățile locale, cu pensiuni din zonă. Totuși, au fost și probleme. Cel mai dificil i-a fost lui Cosmin să îi facă pe oameni să rezoneze cu Țara Călatei, să îi ajute să înțeleagă că această zonă face parte din identitatea lor. De asemenea, a fost acuzat că el, român, promovează maghiarii, deși scopul său era să promoveze tradițiile, indiferent dacă erau românești sau ungurești.

„În 2017 au început parteneriatele, dar în paralel primeam și mesaje îngrozitoare. Mă acuzau de trădare, că m-am vândut la maghiari, că sunt trădător, că promovez maghiarii. Eu promovam Țara Călatei, cu tot ce are, indiferent că era unguresc sau românesc. Pentru mine era același lucru și la fel consider și astăzi. Nu contează dacă e maghiar sau român! Dacă are ceva frumos de promovat, fără nicio problemă! Doi ani de zile am ținut-o așa până m-am săturat și am decis că trebuie să fac ceva să sensibilizez românii, pentru că nu reușeam să creez o conexiune. Nu puteam să îi ajut să creeze o legătură, să îi ajut să se identifice cu ținutul. Atunci am început să caut mai multe informații despre Țara Călatei, până am ajuns la perioada Evului Mediu. Bucurie mare a fost că am descoperit foarte mulți voievozi: Ilie Voievod a Țării Călatei – secolul XV, la Mărgău, Pui Petru de Morlaca, alt voievod. Sunt mulți! Nobilime românească de Țara Călatei. Am apelat și la mulți istorici, să fie informațiile cât mai precise, cât mai complete. Am vorbit cu Cristian Claudiu Filip, cu Tudor Sălăgean, cu Vasile Lechințan, cu Adrian Andrei Rusu. De la fiecare am aflat câteva ceva, cât știau și ei. Fiindcă Țara Călatei este un ținut echivalent la nobilime românească cu Țara Hațegului.

Așa puternică era nobilimea de aici. Doar că cei de aici nu sunt atât de cunoscuți. Odată ce am prezentat aceste informații, au început și românii să se identifice cu Țara Călatei. Au început câțiva artiști de muzică populară. În final am reușit să îi sensibilizez pe români”, a povestit Cosmin.

Datorită acestui proiect, Cosmin a luat și un premiu de excelență. Lavinia îi atrage atenția că, de fapt, au fost două recunoașteri oficiale.

Vizita principelui Nicolae al României în Țara Călatei

Principele Nicolae al României, nepotul regelui Mihai, a filmat în luna octombrie a anului trecut în Țara Călatei, în cadrul unui proiect de promovare a satelor din România. Ghid i-a fost, desigur, cel care cunoaște cel mai bine Țara Călatei, Cosmin Giurgiu.

„L-am dus în câteva locuri, am făcut un program care a inclus prezentare de port tradițional și dansuri. L-am dus la Fildu de Sus, l-am dus la pălincărie, să vadă cum se face pălinca la noi, l-am dus la Cetate la Bologa. A zis că au fost cele mai frumoase trei zile de când umblă el prin satele din România. A fost foarte încântat și a promis că se va întoarce cât de curând”, a spus bărbatul.

Casa de la Văleni și recondiționarea mobilierului tradițional

Mutarea la țară a venit tot din drag pentru tradiții, dar Cosmin nu era la prima tentativă. În urmă cu mai mulți ani ar fi vrut să se mute în alt sat. Dar a intervenit viața și, în cele din urmă, după ce a cunoscut-o pe Lavinia, au ajuns să cumpere căsuța din Văleni, iar Cosmin crede că Universul a avut un rol important în tot ceea ce s-a întâmplat.

„Înainte de Văleni a existat o altă locație unde mi-ar fi plăcut să mă mut. Nu s-a putut. A fost o tentativă eșuată. Apoi am cunoscut-o pe Lavinia și așa am ajuns să vedem casa”, a început Cosmin să povestească.

„Voia să îmi arate un alt drum pe care se poate ajunge de la Huedin la Cluj”, îl completează Lavinia.

Lavinia Hagău și Cosmin Giurgiu
Lavinia și Cosmin

„Cred că atunci când ceva ți-e scris, se întâmplă. Eu am venit în Văleni din 2016, în fiecare an, de cel puțin trei ori, să mă plimb, să fac poze, mai ales la biserică. Am fotografiat această biserică din 2016 până în 2020 în fiecare anotimp. Și așa, cum Lavinia era proaspăt cucerită, am zis că o duc la o plimbare prin zona asta. Și am observat o altă casă, i-am arătat-o, iar proprietarii erau în poartă. Ne-au văzut, m-au recunoscut ca fiind cel cu proiectul Țara Călatei și am intrat în vorbă”, a povestit Cosmin.

„Ne-au invitat la ei, am stat în tărnaț la povești”, a adăugat Lavinia.

Și astfel, din poveste în poveste, s-a ajuns la casa din Văleni.

„Dintr-o poveste în alta ne-au spus de casa aceasta, că e de vânzare”, a spus Cosmin.

Totuși, în acel moment, posibilitatea cumpărării unei case la țară nu a fost în mintea celor doi. O vreme, au și uitat. Dar apoi, casa și-a făcut apariția în mintea și sufletul Laviniei. Au făcut rost repede de bani, s-au mutat în ea, au început să o recondiționeze și, ulterior, să recondiționeze mobilă veche.

„Am stat vreo două, trei, luni și a zis Lavinia că poate ar fi bine să începem să ne gândim la acea casă”, a adăugat bărbatul.

„Am zis să mergem să o vedem”, a completat Lavinia.

„Am vorbit cu proprietarul, am văzut casa, am târguit-o și apoi ne-am dat seama că dacă am târguit-o, ne trebuie și bani să o luăm. Dar până la urmă am rezolvat și am luat casa. Dar nu ne-am gândit că ne vom muta aici. Locul acesta a fost gândit să îl transformăm într-o casă de oaspeți, să o lăsăm tradițională, să primim turiști aici și să mai venim din când în când aici. Ei, pandemia a făcut ca lucrurile să nu mai meargă cum vrem noi. Nu am mai făcut față financiar și am decis să mergem la Văleni”, a spus Cosmin.

Casa din Văleni

„A fost o decizie luată de pe o zi pe alta. Ne-am luat o remorcă, ne-am încărcat lucrurile și ne-am mutat”, a zis Lavinia.

„Am stat tot pe aici, am aranjat curtea, am mai reparat una alta. Foarte rar mergeam la Cluj. Mie îmi place extraordinar de mult aici. Nu aș  mai schimba viața la sat pentru cea la oraș pentru nimic în lume. Din cauză că nu mai câștigam bani din munca mea, din producția foto-video, fiindcă nu au mai fost evenimente, a venit Lavinia cu o idee. Cumpărând casa, am mai găsit pe aici tot felul de mobilier vechi și am zis că decât să le aruncăm, mai bine le recondiționăm. Și am prins gustul. Și așa a zis Lavinia să cumpărăm mobilă și să o recondiționăm. Am dat un anunț, a început să ne scrie lumea, am fost prin satele de prin zonă, am cumpărat mobilă, am început să o recondiționăm și să o vindem. Nu facem o avere din asta, dar facem suficient de mulți bani ca să locuim în pace aici, la Văleni. A devenit o pasiune și chiar îmi place ceea ce fac”, a concluzionat Cosmin Giurgiu.

Astfel, în micul sat Văleni, Cosmin Giurgiu și Lavinia Hadău au găsit liniștea și armonia de care aveau nevoie. Și-au transformat casa în „acasă”, iar viața lor a început să se muleze după viața omului simplu, de la țară, căruia îi este suficientă munca și pacea sufletească pentru a trăi fericit.

Articol scris de Bianca Tămaș

CITEȘTE ȘI:

Satele nimănui. Comunități pe cale de dispariție, în Transilvania

Articolul precedentPoveștile unor clujeni cărora alcoolul le-a distrus viața. Alcoolismul, boala care fură, silențios, totul.
Articolul următorMara Torge, clujeanca de 17 ani care a impresionat întreaga lume cu talentul ei la vioară